„Nu există moarte sau degradare a limbii rusești”: un interviu cu lingvistul Maxim Krongauz

Maxim Krongauz este lingvist, doctor în filologie și profesor la Universitatea de Stat Rusă pentru Științe Umaniste și la Școala Superioară de Economie. În prelegerile sale, el spune cum se schimbă limba rusă, ce contribuie la acest lucru și de ce lupta pentru „puritatea” ei nu are sens.

Lifehacker a vorbit cu un om de știință și a aflat de ce comunicarea online contribuie la dezvoltarea analfabetismului, ce să faci pentru a-ți îmbogăți vocabularul și dacă filmele te vor ajuta în această chestiune. De asemenea, am învățat cum înțeleg lingviștii că este timpul să adăugăm un anumit cuvânt în dicționar și de ce regulile limbii ruse se schimbă atât de încet.

Despre lingvistică

- De ce ai decis să studiezi limbi străine?

Am decis să nu studiez limbi, ci să fac lingvistică - adică să studiez limbajul ca mecanism universal. Iar stimulul imediat a fost interesul pentru limba maternă - rusa. Lingvistica este o știință diversă, iar reprezentanții ei nu sunt mai puțin diversi. De exemplu, există lingviști care studiază teoria.

Sunt mai interesat de limba vie. Prin urmare, m-am concentrat pe studiul modernului Rusă - în ultimele decenii am încercat să înțeleg cum și de ce se schimbă. Și se întâmplă destul de repede. Deci procesul de cercetare a devenit un fel de cursă pentru limbă.

- Ce se întâmplă în lume cu limba acum?

Cu limbi sau limbă - acestea sunt probleme diferite. Mă voi concentra pe rusă. Există mai mulți factori care îl influențează puternic și duc la schimbări. Deși multe din ceea ce voi enumera se aplică și altor limbi mari.

• Factorul social. Pentru noi, aceasta a fost perestroika din 1985-1991. Dorința de libertate absolută în acel moment a dus la schimbări intense în limbă. Nativii din limbă au încălcat cu bucurie toate regulile, inclusiv ortografia, normele spulberate, înjurăturile folosite, limba populară, jargonul.
• Progresul tehnologic și apariția de noi tipuri de comunicare. Apariția internetului a dus la apariția de noi spații de comunicare cu condiții de comunicare fără precedent. Chiar și invenția telefonului mobil a dus la formarea unui nou spațiu de comunicare. De exemplu, formula de la revedere „înainte de apel” a apărut datorită comunicării active pe un telefon mobil. În același timp, ritmul nostru de viață s-a accelerat, ceea ce a dus la comprimarea unor cuvinte. De exemplu, în SMS scriem „ATP”, nu „mulțumesc”. Acestea sunt exemple evidente și superficiale, dar în realitate schimbările sunt mai profunde.
• Globalizare, care se manifestă sub forma impactului englezei asupra rusei și a altor limbi mari. Se afectează pe sine Engleză, dar puțin diferit. Un exemplu ar fi apariția Global English, o versiune simplificată a acestei limbi.

Despre dicționare și reguli ale limbii ruse

- Cum înțeleg lingviștii că este timpul să adăugați un anumit cuvânt în dicționar? Sau ce trebuie spus în acest fel și nu altfel?

Aceasta este o problemă foarte complexă, iar în tradițiile lingvistice - atât în ​​mod diferit, cât și în interiorul unuia - este rezolvată în moduri diferite. Tradiția lexicografică rusă este destul de conservatoare.

La noi, dicționarele erau publicate în mod tradițional cuvinte noi. Cuvântul a trebuit să petreacă ceva timp în ele înainte de a intra în marele dicționar al limbii ruse - de exemplu, în explicație sau ortografie. Acesta este un fel de purgatoriu. Dacă cuvântul s-a comportat bine - a fost folosit activ, atunci după ceva timp (cinci sau mai mulți ani) ar putea fi inclus în dicționarul obișnuit al limbii ruse literare.

Și această aderență la tradiție este păstrată în mare măsură până în prezent. Prin urmare, dicționarele rusești sunt foarte departe de discursul nostru de astăzi. Multe cuvinte pe care le folosim deja în mod activ au dificultăți în a-și intra în ele. După părerea mea, aceasta este o problemă. Și nu sunt deloc conservator în această chestiune.

Acum lingviștii discută activ la ce formă a dicționarului vom ajunge în viitorul apropiat. cred ca internetul ne oferă posibilitatea de a crea un nou tip de sursă - un dicționar rapid. Vom putea înregistra cuvinte noi în el, chiar dacă acestea nu vor prinde rădăcini în viitor. Bineînțeles, cu semnele corespunzătoare: a apărut atunci - nu a mai fost găsit de la așa ceva. Dar el nu este încă.

- Dacă unele cuvinte nu sunt în dicționar și oamenii le folosesc, se dovedește că nu vorbesc corect?

Conduceți tendința conservatoare existentă până la absurditate. Nu cred că vorbim greșit dacă folosim un cuvânt care nu a intrat încă în dicționarele existente. De exemplu, nimeni nu dă vina pe oameni pentru analfabetism dacă spun cuvântul „HYIP”. Absența multor cuvinte noi în dicționar vorbește mai mult despre rămânerea în urmă a tradiției noastre lexicografice.

- Dar ce zici de situația cu cuvântul „cafea”? Abia de curând a devenit posibilă utilizarea acestuia în genul neutru - și în același timp să nu fie considerat analfabet.

Aceasta este o problemă diferită și trebuie luată în considerare separat. „Cafeaua” nu a încetat să mai fie un cuvânt masculin. Doar că lingviștii au recunoscut genul neutru ca fiind nici măcar egal, dar acceptabil. Mai puțin corecte, dar încă în cadrul normei literare. Aceasta este absolut decizia corectă, deoarece „cafeaua” a fost folosită de mai bine de un secol și în genul neutru. Vorbitorii nativi bine educați fac la fel.

Desigur, am învățat cu toții la școală că este corect să spunem „cafea neagră”, iar dacă folosim „neagră”, atunci aceasta este o greșeală gravă. Dar în textele unor scriitori cunoscuți, respectați și, desigur, alfabetizați, de exemplu, Konstantin Paustovsky, există și „cafea” în genul neutru. A fost aplicat de autor, iar editorul și corectorul au permis acest lucru. Deci, expresia în acest caz a trecut printr-un întreg lanț de verificări.

Schimbând regula, am reușit cu adevărat să facem ca majoritatea vorbitorilor de limbă rusă să nu mai fie considerați analfabeți. Nu este nimic gresit. Și dacă vreau, pot continua să folosesc genul masculin.

- De ce schimbarea regulilor a fost atât de lentă?

În diferite dicționare, acest lucru s-a întâmplat în momente diferite. Deci, unii dintre ei au recunoscut de mult genul neutru pentru cuvântul „cafea”. Dar în 2009-2010, jurnaliștii au observat o schimbare în dicționar, care a fost inclusă în lista celor recomandate. Drept urmare, în jurul lexemului s-a desfășurat un întreg scandal.

Reacția purtătorilor de cultură la astfel de schimbări este întotdeauna negativă. Pentru că știau că „cafeaua” este masculină. Și acest lucru a deosebit purtătorul cultural de cel neculturat. O toleranță neutru a dus la faptul că acest avantaj a dispărut. Oamenii s-au simțit răniți - și acest lucru a dat naștere la numeroase conflicte și glume.

Cineva a spus că nu va mai bea cafea. Alții au sugerat că cafeaua neagră era o cafea proastă (sau proastă), iar cafeaua neagră era bună. Un vorbitor nativ cult este conservator și nu vrea să se schimbe. Dar acest lucru este inevitabil: uneori au loc transformări în limbaj. Adăugarea neutrului este tocmai un proces intern.

În rusă, cuvintele care se termină cu „e” sunt de obicei neutre. Și acest lucru se aplică numai acelor cuvinte în care „e” este sfârșitul. Adică, în cuvintele celor declinate, de exemplu, în „mare”. Și pentru cuvintele nedorite, „e” sau „o” („haina” sau „cafeaua”) nu este un final, așa că nu ar trebui să respecte această regulă.

Un exemplu mai modern este „euro”, care a început imediat să fie folosit în genul masculin. Probabil influențat de cuvântul „dolar”. Dar treptat a fost atras în grupul neutru. Pentru că „euro”, deși era indestructibil, s-a încheiat cu „o”. Și astfel a început să se comporte ca un simbol cu ​​un astfel de final (de exemplu, „fereastră”). Același lucru s-a întâmplat și cu „cafeaua”. În limbajul comun, a fost folosit la neutru și, uneori, chiar înclinat.

Despre „puritatea” limbii, argoul pe internet și alfabetizarea

- Ce părere aveți despre oamenii care susțin o anumită „puritate” a limbii și protestează împotriva împrumuturilor?

În limbaj, există întotdeauna o luptă între conservatori și inovatori. Dacă vom sări înapoi două secole, ne vom împiedica inevitabil de o dispută între slavofili și occidentali. Și va ieși la iveală și numele amiralului Alexandru Șișkov, care a oferit opțiuni ruse împrumuturilor străine. Această controversă continuă astăzi. Și aici nu este bine sau rău: este întotdeauna o chestiune de măsură și gust.

Nu sunt în niciun caz un conservator. Cred că limba este forțată să se schimbe. Inclusiv pentru că vine mult la asta împrumut. Dar ritmul pentru mine, ca vorbitor nativ și nu lingvist, nu este întotdeauna plăcut și confortabil. Mă supără când în text întâlnesc termeni necunoscuți care trebuie căutați nu în dicționare, ci pe internet. Și, în unele situații, aș prefera să folosesc cuvinte rusești, pur și simplu pentru că sunt mai familiare.

Dar am uitat în mare măsură cum să dezvoltăm omologii ruși la împrumuturi. Și așa-numiții gardieni ai limbii materne își pierd încă lupta.

- Cum a afectat apariția internetului limbile?

Acesta este un subiect imens, așa că voi acoperi câteva lucruri de bază. Viteza de diseminare a informațiilor pe internet este foarte mare. Acest lucru creează condiții speciale pentru existența cuvântului.

Și moda începe să joace un rol important. A existat întotdeauna în limbă, dar nu la o asemenea scară. Astăzi, cuvântul se poate ridica la vârful popularității și, după un timp (adesea scurt) dispare cu totul din limbă.

Dar există și cuvinte de lungă durată. Anterior am dat un exemplu de „HYIP”. A devenit aproape instantaneu popular, până când dispare și este folosit chiar foarte activ.

În primul rând, a fost asociat cu cultura rap, dar apoi a intrat foarte repede în spațiul comun și a început să se regăsească în vorbirea unei varietăți de oameni. Și are toate șansele să devină un cuvânt obișnuit, parte din Limba rusă.

De asemenea, unul dintre fenomenele foarte importante în limba internetului este conceptul de „meme”. Poate fi comparat cu cuvinte și expresii înaripate care există de foarte mult timp. Dar meme este fundamental diferit de sloganurile tradiționale: spre deosebire de ele, trăiește pentru un timp relativ scurt - o săptămână, o lună. E bine dacă e un an. În același timp, memele apar constant și acesta este un semn al limbii internetului.

Este important să înțelegem că nu rezultatul este important, ci chiar procesul generației lor. Adică, înainte ca procesul în sine să fie lansat relativ rar, iar rezultatele sale - cuvinte - au trăit mult timp (secole sau decenii). Dar acum este adevărat opusul: cuvintele sunt uitate destul de repede, dar sunt inventate aproape în fiecare zi.

- Ce alte exemple mai sunt? Se pare că ați menționat mai devreme compresia de cuvinte?

Există și alte exemple de influență a internetului asupra limbii. Necesită viteză, deci compresia cuvintelor este un semn destul de viu al acesteia. De exemplu, scriem „ATP” în loc de „mulțumesc” sau „salut”, nu „salut”.

Încă un exemplu - abrevieri. Datorită internetului, a apărut o abreviere care nu este foarte familiară pentru limba rusă. În trecut, am abreviat covârșitor expresii centrate pe substantiv. De exemplu, CSKA este Clubul Sportiv al Armatei Centrale. Cuvântul cheie este „club”.

Și datorită creșterii internetului și a influenței limbii engleze, abrevierile expresiilor care nu sunt neapărat asociate cu un substantiv au început să apară în număr mare. Acest lucru este destul de standard în limba engleză. De exemplu, ASAP (cât mai curând posibil) - „cât mai repede posibil”.

Și unele dintre aceste abrevieri au pătruns în limba rusă. De exemplu, „IMHO” (imho - în umila mea părere) - „în umila mea părere”. Au apărut și abrevierile rusești. De exemplu, „syow” - „azi am aflat”. Și în cei zero ani, am dat peste „ttt” - „pah-pah-pah”.

- De ce comunicăm diferit pe internet?

De obicei, vorbirea scrisă este de mari dimensiuni: monologuri, romane, articole. Și apariția internetului a dus la faptul că a început să fie utilizat în mod activ în conversație.

Discutăm în scris. Prin urmare, a fost nevoie să revitalizați acest discurs, deoarece este mult mai uscat decât oral. Îi lipsește intonația, expresii faciale, gesturi.

Prin urmare, o mulțime de jocuri lingvistice au apărut în comunicarea pe Internet, despre care am vorbit mai devreme. Și apoi au existat emoticoane - acesta este un alt exemplu de influență vizibilă a internetului asupra limbii.

- Emoticoanele și emoji-urile fac deja parte din limbă?

Emoticoane (deși nu toate), cu siguranță. Și emoji într-o măsură mult mai mică. Deși fac parte din sistemul nostru de comunicare, ele sunt totuși imagini, nu semne lingvistice. Acestea din urmă includ în primul rând un smiley-smile și un smiley încruntat.

Emoticoanele concurează cu semne de punctuație, cum ar fi deplasarea unei perioade. Ele sunt pe deplin integrate în sistemul lingvistic în sensul larg al cuvântului.

- Contribuie Internetul la dezvoltarea analfabetismului? De ce se întâmplă asta?

Există un grad foarte mare de libertate și joc lingvistic pe Internet. Acest lucru afectează manevrarea cuvintelor, cu aspectul lor grafic. În limba rusă, acest lucru se datorează în primul rând subculturii padonki, care a apărut chiar la sfârșitul secolului al XX-lea și s-a răspândit în anii 2000.

Și, bineînțeles, în timpul perestroicii, oamenii doreau să obțină cât mai multă libertate posibil și de la toate, inclusiv regulile de ortografie. Apoi a devenit la modă să scrii cu erori, dar nu cu oricare, ci cu cele care sunt și necaracteristice pentru analfabeți. De exemplu, utilizați cuvântul „salut” în loc de „salut”.

Era „limbajului nemernicilor” a existat destul de mult timp - aproximativ 10 ani. Acest lucru a influențat toleranța la eroare. Deoarece o abatere de la regulile de ortografie, admisă în mod ludic, este iertabilă. Și datorită acestui fapt, a fost posibil să depășim rușinea analfabetismului care exista în minți sovietic al oamenilor.

Pentru că este imposibil să comunici pe deplin pe internet dacă ți-e frică să nu greșești. Așadar, cei neobișnuiți au contribuit la o alegere în favoarea comunicării și comunicării, mai degrabă decât a alfabetizării.

Moda pentru „limbajul nemernicilor” a trecut, dar libertatea de a manipula vorbirea scrisă a fost păstrată. Și astăzi toată lumea scrie datorită propriului alfabetizare sau analfabetism. Dacă răspunsul la întrebare este destul de simplu, atunci alfabetizarea implică un sistem de interdicții și restricții, iar Internetul este inițial un spațiu de libertate care se revarsă în libertate.

- Limbajul se îndreaptă spre simplitate. Astfel de schimbări pot fi numite atunci evoluție?

Poate sa. Numai prin evoluția nu a întregului limbaj, ci a părții sale. De exemplu, o perioadă la sfârșitul unui mesaj dispare deoarece absența sa nu interferează cu înțelegerea. La urma urmei, omitem nu în fiecare propoziție, ci la sfârșitul unui mesaj scurt, care este deja încadrat.

Dacă urmați regulile, atunci trebuie să puneți un punct final, dar nimic rău nu se va întâmpla dacă nu o faceți. Este puțin probabil ca interlocutorul să creadă că ești analfabet. Acum, mulți îl percep în general ca pe un semn special care exprimă seriozitatea sau nemulțumirea scriitorului.

În orice caz, astfel de simplificări sunt asociate cu omul lene. Lingviștii numesc acest lucru principiul economiei, dar acesta este, de fapt, lenea.

- Astfel de simplificări pot trece în timp în corespondența de afaceri, cărți, articole media?

Aș dori să răspund că nu. Acestea sunt domenii diferite. Corespondența de afaceri ar trebui să fie mai alfabetizată și să respecte regulile stabilite, mai degrabă decât tendințele modei. Nici acest mod nu trebuie transferat în cărți. Iar jurnalistul nu ar trebui să omită ideea.

Cu toate acestea, vorbirea scrisă obișnuită are o oarecare influență asupra a ceea ce se află în afara sferei sale. Dar nimic nu poate fi prezis aici. Poate că va rămâne o frontieră clară sau poate că unele lucruri vor înceta să mai fie de principiu.

Dar nu văd încă o amenințare pentru limbajul scris obișnuit. Cu excepția cazului în care citesc rapoarte sportive: în ele întâlnesc deseori analfabetism. Motivul este că este mai important pentru autor să scrie rapid știrile și să comunice ceva cititorului decât să verifice dicţionar.

- Ce părere aveți despre oamenii care se numesc gramatic-nazi?

Naziștii din gramatică nu doar indică analfabetismul și încearcă să îmbunătățească vorbirea. Îl folosesc ca argument într-un argument: dacă faci o greșeală gramaticală, nu poți avea dreptate. Așa că discreditează interlocutorul.

Mereu mi s-a părut că poziția lor este vulnerabilă, deoarece interferează cu comunicarea. Astăzi, comportamentul gramaticii naziste nu mi se mai pare un subiect urgent de discuție. Recent, au ajuns să fie văzuți ca un fel de trolicare împiedică comunicarea.

Acum admitem un anumit analfabetism al interlocutorului nostru. Toată lumea scrie din cauza alfabetizării lor, iar oamenii sunt liberi să-și formeze propria opinie despre el. Adică, unele erori pot fi într-adevăr privite ca defăimătoare. Cu toate acestea, mai des, poziția unei persoane este încă mai importantă decât nivelul său de cunoaștere a regulilor limbii în această discuție.

- Ce concepții greșite te enervează cel mai mult ca lingvist?

Mă enervează în mod nebunesc mitul despre moartea limbii ruse. Pentru că cea mai mare amenințare pentru el este atunci când dispare din comunicare, comunicare. Dar limba rusă este utilizată în mod activ - o vorbim și corespondăm. Deci nu vorbim despre vreo moarte și degradare. Desigur, trebuie să vă faceți griji cu privire la limba maternă. Dar plânsul așa mă enervează. Aceasta este adesea o manipulare a opiniei publice.

Problema este doar într-un singur domeniu - în ştiinţă și texte științifice. Există tendințe periculoase pentru limbă. Mulți cărturari scriu articole în limba engleză. Acest lucru este de înțeles: autorul vrea să fie cunoscut despre opera sa din întreaga lume. Dar dacă toți oamenii de știință buni trec la engleză, atunci vom pierde terminologia și, prin urmare, limba rusă în acest domeniu.

Despre politețe și dezvoltarea vorbirii

- Cum se pot trata străinii neutru și respectuos?

În eticheta rusă a existat întotdeauna o regulă simplă: dacă știi numele interlocutorului (nu contează - numele sau prenumele și patronimicul), atunci folosește-l în comunicare, altfel nu va fi foarte politicos. Astăzi această regulă a fost încălcată parțial.

Există un număr imens de referințe în limba rusă. Sunt utilizate în mod activ diferite forme de rudenie, de exemplu, „frate”, „soră”, „mătușă”, „unchi”, „mamă”. Și șoferul de taxi este adesea denumit „șef” sau „comandant”.

Dar toate acestea sunt fraze informale care sunt adecvate numai dacă vrem să închidem distanța. Și nu există o adresă neutră în limba rusă. Și dacă nu știi numele interlocutorului, atunci nu trebuie să folosești deloc formularele de contact.

- Și cum, atunci, să chemi o persoană, de exemplu, într-un autobuz?

Folosește doar cuvinte din vorbire etichetă - „Îmi pare rău”, „Îmi pare rău”. Dacă vreau să atrag atenția, nu spun „monsieur” sau „Frau”, ci „Scuze, ai scăpat cheile”. Acest lucru este suficient pentru o comunicare politicoasă.

- De ce este obișnuit să ne adresăm unor persoane cu dvs., iar altora cu dvs.? În multe limbi ale țărilor europene, a doua opțiune nu mai este folosită. Va fi așa și în limba rusă?

Sperăm că nu, pentru că nu sunt prea dornic să simplific acest sistem. Și când vorbești despre multe țări europene, nu ai chiar dreptate. Desigur, acest lucru nu mai este în engleză, ca în unele altele. Și există acele țări în care scopul de a utiliza „tu” s-a restrâns pur și simplu. Dar cuvântul încă nu a dispărut.

Cred că o astfel de democratizare este complet opțională. Și nu cred că există tendința de a simplifica acest sistem. Mai degrabă, este important pentru limba engleză ca limbă mondială.

Versatilitatea este cu adevărat critică acolo. În orice situație, nu ar trebui să mă gândesc cum să mă adresez unei persoane. Și alte limbi pot păstra unele nuanțe, sisteme și subsisteme mai complexe.

„Tu” și „tu” sunt un sistem extrem de interesant și complex. Iar descrierea sa este o parte importantă a studiului lingvistic al limbajului. În calitate de lingvist, îmi place să mențin complexitatea. Și, pe măsură ce un transportator este obișnuit și nu am nevoie să-mi doresc schimbări.

Poate că această simplificare este mai relevantă pentru tinerii care sunt mai influențați de globalizare.

- Cum să-ți îmbogățești vocabularul?

A citi.

- Ce să citești? Clasice? Sau este deja depășit?

Învechit, dar încă util. Dacă doriți să vă îmbogățiți limba, atunci trebuie să citiți totul: cărți moderne, non-ficțiune, Literatura sovietică, clasici ai secolului al XIX-lea.

Desigur, dacă citiți literatura veche, veți începe să folosiți cuvinte pe care interlocutorii mai tineri ar putea să nu le cunoască. Dar veți avea un vocabular mare, care este, de asemenea, util, deoarece vocabularul dezvăluie bogăția lumii.

- Pot fi filmele cu dialoguri bune la fel de utile pentru dezvoltarea vorbirii ca cărțile?

Este posibil ca filmele cu dialoguri bune să nu fie de ajutor, iar filmele cu dialoguri rele să nu fie utile. Un dialog bun este modul în care vorbim. Acesta este un limbaj natural vorbit și folosim un mic vocabular în el.

Și în dialogurile „rele”, pot fi adesea folosite cuvinte nenaturale, care de obicei nu se pronunță în vorbirea normală. Dar este totuși un mod sofisticat și provocator de repopulare. Simplu - pentru a citi o varietate de literatură.

Hărțuirea vieții de la Maxim Krongauz

Cărți

Recomand cartea studentei mele, o lingvistă serioasă și interesantă, Irina Fufaeva - „Cum se numesc femeile». Această lucrare este dedicată subiectului, care este discutat în mod activ în societate - feminitate, iar autorul demonstrează o viziune cu adevărat rezonabilă asupra acestei probleme.

Colegul meu apropiat Alexander Piperski a scris și cartea „Construcția limbajului", Pentru care a primit premiul" Enlightener ". În el, el vorbește despre limbile artificiale și despre modul în care sunt inventate. De asemenea, vă sfătuiesc.

Aș recomanda cărțile mele. Cel mai faimos dintre ei este „Limba rusă la un pas de criză nervoasă”, Care este dedicat exact proceselor pe care le-am discutat cu dvs. în acest interviu. Continuarea sa a fost o carte dedicată dezvoltării limbajului pe Internet - „Cartea de auto-studiu a lui Albansky”, unde Albansky este un nume atât de slang pentru limba rusă pe internet.

Și deja în co-autor cu cinci tineri colegi, cartea „Dicționar al limbii internetului.ru”, Care a devenit o încercare de a remedia cuvintele și expresiile limbii rusești, relevante pentru comunicarea pe internet. De asemenea, împreună cu alți autori, am lansat „O sută de limbi: un univers de cuvinte și semnificații».

Video

Aici eu, probabil, deviez din subiecte lingvistice. Îmi place să urmăresc interviuri pe YouTube. De la început am urmat îndeaproape Yuri Dudem. Mi s-a părut întotdeauna că videoclipurile sale erau strălucitoare nu numai în conținut, ci și în sens lingvistic.

Dacă cu tinerii raperi Dud înjură în mod activ și folosește argou, atunci cu oamenii inteligenți și mai în vârstă vorbește rusă destul de corectă. Și îmi place foarte mult să observ diversitatea limbajului lui Yuri și al interlocutorilor săi.

De asemenea, îmi place să urmăresc interviuri Irina Shikhman și Elizaveta Osetinskaya. Cred că sunt foarte curioși, inclusiv din punctul de vedere al limbii ruse moderne.